marți, 1 septembrie 2009

Cianura pentru un suras

Am inceput sa citesc Cianura pentru un suras de Rodica Ojog Brsoveanu, chiar in ziua in care a aparut, deoarece o asteptam de foarte mult timp, asa ca am luat-o de la un chiosc de ziare in drum spre munte.

 Aceasta carte este prima carte a seriei cu Melania, fiind formata din volumele:

  1. Cianura pentru un suras
  2. Buna seara, Melania!
  3. 320 de pisici negre (cele trei care mi-au placut foarte mult)
  4.  Anonima de miercuri 
  5.  Disparitia statuii din parc (ultimele 2 pe care inca nu le-am citit), ele asteptand rabdatoare in biblioteca de acum o saptamana de cand le-am cumparat pana voi termina si Cutia cu nasturi scrisa tot de aceiasi autoare.
Rodica Ojog Brasoveanu a scris 35 carti politiste pline de suspans si a fost, incontestabil, marea doamna a policer-ului romanesc.
Romanul incepe cu Cianura pentru un suras in care este dezvaluita povestea unor personaje care traiesc in resedinta unui fost colonel.
Personajele sunt soţii Panaitescu, Valeria Scurtu, Grigore Popa, Doru Matei, Marin Vâlcu si Melania Lupu impreuna cu Mirciulica, motanul si prietenul ei cel mai bun.
Spargerea unei conducte din locuinta duce la descoperirea in scrin a doua tablouri cu valoare inestimabila: Femeia cu evantai pictata de Goya si Vanatorul de Rembrandt.
Cand descopera tablourile ei vad in acest lucru sansa de a se imbogatii si de aceea hotarasc sa ascunda tablourile ca mai apoi sa le vanda peste granita.
Atunci cand Panaitescu moare lucrurile iau o intorsatura neasteptata si protagonistii isi dau seama ca Panaitescu a fost otravit cu cianura.
Ca sa nu divulge existenta tablourilor inainte sa cheme politia, Melania, cu o ingeniozitate neasteptata insceneaza o sinucidere, compunand biletul de adio la masina de scris pentru a nu fi recunoscut scrisul si copiaza semnatura lui Panaitescu dupa o vedere mai veche, lasa amprente pe masina de scris cu degetele lui Panaitescu si nu in ultimul rand pun langa el paharul din care a baut cianura, luandu-si zilele.
Aceasta sinucidere prea perfecta ii face pe politisti sceptici, ei dandu-si toata silinta in a rezolva cazul, in acelasi timp aratandu-i pe colocatari incercand sa ascunda crimele cu ajutorul ideilor stralucite ale Melaniei.
Numai daca veti citi cartea veti afla daca va reusi Melania, batrana cu apucături de copil si iubitoare de dulciuri sa inlature banuielile Maiorului Cristescu si a lui Azmioara.

Partea a doua ''Buna seara, Melania!'' continua povestea inceputa in ''Cianura pentu un suras'' si arata cititorilor ca Melania adora sa fie in centrul actiunii si-si arata adoratia si obsesia ei de a avea Femeia cu evantai a lui Rembrandt.
In aceasta parte este dezvaluit ca Melania este Abatele Brown, cel care citea din ziare datele si indiiciile crimelor si trimitea Scotland Yard-ului scrisori spunandu-le cine este criminalul doar din distractie.
Si in aceasta carte Melania este extrem de inteligenta si descurcareata si nu lasa nici o urma.
Atunci cand este rapita in Casuta cu zorele (resedinta lui Serbanica Miga si a Florence-ei Miga) impreuna cu Ionita Dragu si proprietarii casei, uimeste cu inteligenta si cu infantilitatea ei, rapitori si ceilalti din jurul ei clasificand-o drept ''senila'' ea prefacandu-se impecabil ca nu intelege ce se intampla.
In aceasta parte Maiorul Cristescu este bucuros sa aiba iar de-a face cu Melania si motanul ei, chinuindu-se indelung de a o gasi pe Melania de vina cu ceva si reuseste sa o surprinda cu unicul indiciu care o poate acuza.
In carte motanul Mirciulica este cel mai bun prieten al Melaniei, ea ii spune povesti, serbandu-i ziua, ii pregateste si un tort pentru aniversarea de 6 ani impreuna, dar (massive spoiler) *el nu are un rol asa mare in carte, asta pana cand Melania afla de la Maiorul Cristescu ca Mirciulica a infaptuit o proba impotriva ei.*
Finalul cartilor scrise de Rodica Ojog-Brasoveanu întrec aşteptările celui mai pretenţios cititor şi il fac să se îndrăgosteasca iremediabil de stilul ei.
Recomand aceasta carte persoanelor sa citeasca o carte politista foarte amuzanta care te tine cu sufletul la gura si deoarece in opinia mea Rodica Ojog Brasoveanu este cea mai buna /una din cele mai bune scriitoare din Romania.